Institutul Finlandez pentru Sănătate și Bunăstare (THL) a lansat un nou set de avertizări privind riscul în jocurile de noroc, alături de un test de autoevaluare, menit să ajute jucătorii să își gestioneze mai bine obiceiurile. În același timp, instituția avertizează că viitoarea deschidere a pieței în Finlanda va muta accentul de pe prevenirea dependenței pe creșterea veniturilor generate de industrie.
Piața liberalizată a Finlandei urmează să fie lansată în iulie 2027, după adoptarea legislației la finalul anului trecut. Noul cadru va permite operatorilor, în afara monopolului tradițional deținut în prezent de Veikkaus, să solicite licențe și să ofere jocuri de noroc online pe teritoriul finlandez.
THL și-a exprimat însă îngrijorarea cu privire la impactul extinderii pieței asupra consumatorilor. Instituția susține că publicitatea și strategiile de atragere a clienților vor crește semnificativ odată cu introducerea sistemului de licențiere, ceea ce ar putea amplifica riscul apariției problemelor legate de jocurile de noroc.
Date recente indică faptul că fenomenul este deja în creștere în Finlanda, chiar înainte de deschiderea oficială a pieței. Aproximativ 151.000 de persoane sunt în prezent clasificate ca având probleme legate de jocurile de noroc, reprezentând 4,2% din populație.
Sari Castrén, director de cercetare în cadrul THL, a declarat că noul context ar putea muta accentul „de la prevenirea riscurilor către maximizarea veniturilor”. „Jocurile de noroc implică riscuri și, în final, agenția de pariuri câștigă întotdeauna”, a subliniat ea.
Regula „2-4-2” pentru jucătorii finlandezi
Pentru a contrabalansa aceste riscuri, THL a introdus un set de orientări bazate pe regula „2-4-2”, menite să ofere jucătorilor un reper clar pentru un comportament responsabil. Conform noilor recomandări, jucătorii ar trebui:
- să nu cheltuiască mai mult de 2% din venitul net pe jocuri de noroc,
- să joace cel mult patru zile pe lună,
- să evite practicarea regulată a mai mult de două tipuri de jocuri.
Modelul este inspirat din ghidurile canadiene privind jocul cu risc scăzut, însă a fost adaptat la realitățile din Finlanda în urma a doi ani de cercetare academică, care au inclus sondaje cantitative și focus-grupuri.
„2-4-2 este linia de credit personală a fiecăruia pentru a-și gestiona propriul comportament de joc”, a explicat Castrén.
Incertitudini privind măsurile de joc responsabil
Operatorii vor putea începe să aplice pentru licențe din martie anul acesta, însă guvernul nu a finalizat încă toate măsurile privind jocul responsabil, care vor fi impuse titularilor de licență.
Noul Grup pentru Evaluarea Riscurilor și Impactului Jocurilor de Noroc (GRHAG), aflat sub autoritatea Ministerului Afacerilor Sociale și Sănătății, a lansat o consultare publică privind o serie de propuneri. Unele dintre acestea au generat însă rezerve în rândul operatorilor.
Printre măsuri se numără crearea unui registru unic de limită a pierderilor, aplicabil tuturor operatorilor, ceea ce ar însemna că un jucător nu ar putea depăși un anumit prag de pierderi cumulate pe întreaga piață licențiată. Alte propuneri prevăd obligativitatea unor instrumente de control pentru jucători, precum limite pentru depuneri, pierderi și timp de joc, perioade de “răcire” (în care jucătorii trebuie să ia pauze de la joc) sau restricții suplimentare în anumite situații.
SkillOnNet, operator care deține brandul PlayOJO, a criticat unele dintre aceste propuneri, avertizând că stabilirea unor limite prea scăzute la nivel inter-operator ar putea împinge jucătorii către site-uri ilegale. Îngrijorări similare au fost exprimate și de Wildz Group, care susține că nivelul de canalizare, adică atragerea jucătorilor către operatorii licențiați, ar trebui analizat înainte de impunerea unor restricții stricte.
Potrivit operatorilor, măsuri excesiv de restrictive ar putea descuraja jucătorii să utilizeze platformele aprobate și ar alimenta indirect piața neagră. Părțile interesate au termen până la 24 februarie pentru a transmite opiniile lor privind măsurile propuse.